mercredi 15 novembre 2023

Agriculturo - Agrouva (20)

Agriculturo (rom. cat. esp. port. lat. agricultura, it. agricoltura), s. f. Agriculture, v. art de la terro.

Dison qu' à nostre rèi l' agriculturo es caro.

C. Peyrot.

Cantant l' agriculturo en tabasant l' enclúmi. 

J.-B. Gaut.

Agrié, v. greso; agriéule, v. agréu; agrifa, v. agripa; agrifien, v. grafioun. 

Agrifin (rom. grifaign, hargneux), s. m. Aigrefin, escroc, v. arpian, pito-sòu. R. agripa.

Agrifiounié, v. grafiounié; agrifoul, v. agréu; agrige, v. eigrige.


Agrilha, v. a. Allécher, en Guienne, v. agroumandi. R. à, grilho, grasilho.


Agrimeno, Agrimóni, Grimoueno (rh.), Agramouno (nie), (rom. agrimen, cat. esp. port. it. lat. agrimonia), s. f. Aigremoine, plante, v. erbo-de-vèire, sourbeireto. 

Agrimo, v. lagremo.


Agrimoueno, Angrimoueno, Grimoueno (m.) (gr. *, tache blanche), s. f. Assemblage de petits nuages grumelés et moutonnés qui se montre au haut du ciel, quand la bise commence à souffler, cumuli des savants, v. agnelin.

I' a l' agrimoueno, le ciel est pommelé.

L' agrimoueno dins l' estiéu marco de vènt, dins l' ivèr marco de nèu.

ARM. PROUV.

Agrimouié, agrimoulié, v. gróuselié; agrimouio, v. gróusello; agrimpa, v. agripa.


Agrinié, n. d' h. Agrinier, patron d' une église du diocèse de Viviers.

Agrinié, agrino, v. agrenié, agreno; agrio, v. gruio; agriolo, v. auriolo.


Agriot, Griot (toul.), (angl. egriot), s. m. Griotte, en Gascogne, v. agrioto; Griot, nom de fam. mérid.

Manjao las cerièros dam de mericles, afi que semblèsson de griots.

P. Goudelin.

R. grut.


Agrioto, Agrueto et Agruto (m.), Agroueto, Grueto, Agriòuto, Gròutio (d.), Agreoto, Grioto, Grito (l.), (it. agriotta), s. f. Griotte, cerise aigre, 

v. guindoulo, pampouio; marbre tacheté de rouge et de brun, dont il y a des carrières à Caunes (Aude). 

Agrioto de la grosso, gobet, cerise à courte queue, v. betorgo. 

Meseioun d' agrioto, noyau de cerise; acò 's verai coume manjan d' agrioto, cela est vrai comme il neige; couiounan o manjan d' agrioto? est-ce pour plaisanter, oui ou non? 

Aubouro eis ue de la pichoto

Un bèu brout clafi d' agrioto. 

A. Crousillat.

PROV. Au mes de jun,

Manjo l' agrioto en dejun. 

- Quand as bèn suça l' agrioto, regrètes pas lou meseioun. 

R. aigre ou grut.

Agrióudi, v. agaiardi.


Agrioutat, Agrivoutat (m.), s. m. Liqueur composée d' eau-de-vie et de sucre, dans laquelle on confit des cerises à courte queue; fruit de l' épine-vinette, v. abagnor, agradello, gougouli, vineto.

Laisso que ta bouco se bagne,

Faguè mèste Ramoun, d' un pau d' agrioutat.

Mirèio.

R. agrioto.


Agriouteto, s. f. Petite griotte, v. guindouleto. R. agrioto.


Agrioutié, Grioutié, Agrutié (d ), Grivoutié (m.), Agroutiè (l.), Agrioutè, Grioutè (g.), Agriboutiar (a.), s. m. Griottier, cerisier sauvage, v. guindoulié, betourguié; épine-vinette, arbrisseau, v. eigret, vinetié; nom de fam. prov. R. agrioto.


Agrioutiero, Agrioutièiro (l.), Agrioutèiro, Grioutèiro, Gróutièro (d.), Agrutiero (m.), s. f. Champ planté de griottiers; griottier, cerisier, v. cereisié. R. agrioto.


Agripa, Agrifa (l.), Agrimpa (rh.), Aigripa, Eigripa, Egripa (d.), Gripa, Grifa (suéd. gripa, angl. gripe, b. lat. agrifare), v. a. Agripper, v. agrafa, arrapa; égratigner, v. grafigna.

Se lou tavan pèr fes l' agripo.

C. Blaze.

S' agripa, s' agrifa, v. r. S' agriffer, s' accrocher.

D' aquesto s' agrimpo à la post. 

L. Roumieux. 

Agripa, agrifat (l.), agrifado, part. Agrippé, agrippée. 

Aurion dit que les gats las abion agrifados. 

L. Vestrepain.

R. à, gripo. 


Agripa (lat. Agrippa), n. p. Agrippa, gendre d' Auguste, auquel on attribue la construction du pont du Gard.

Lou libre d' Agripa, le livre de Cornélius Agrippa, philosophe du moyen âge, fameux autrefois parmi les gens du peuple qui le croyaient propre aux évocations diaboliques. 


Agripado, Egripa et Aigripuero (d ), s. f . Ce qu' on agrippe en une fois, coup de griffe, griffade, v. arpado (chap. sarpada; grapada), grafignado. 

R. agripa.

Agrivoutié, v. agrioutié; agromourié, v. agréu; agrou, v. eigrour; agroua, v. agrouva; agroua, v. groua.


Agrouagna (s'), s' Agrougna (m.), s' Agragna (a.), v. r. S' accroupir, se tapir sur sa couvée, v. agrouva, agrouvassa.

Agrouagna, agrouagnado, part. Accroupi, accroupie. 

R. à, grouagno. 

Agrouagno, v. grouagno; agroucha, v. agrouvassa; agrouchouna, agrouchouni, agroucouri, v. acrouchouni; agrouelo, v. agraulo, graio; agroueto, v. agrioto; agroufien, agroufioun, v. grafioun; agroufiounié, v. grafiounié; agroulhouna, v. gourreta; agrouma, v. agruma. 


Agroumandi, Agourmandi (l.), Engroumandi, Engourmandi, v. a. Affriander, affrioler, v. agloutouni, agouludi.

Aquéu paradis

Que m' agroumandis.

Isclo d' or.

Lou mèu dóu Leberoun, à l' oustau, pèr ma fisto! 

Agroumandira bèn mei dous enfantounet. 

F. Vidal.

S' agroumandi, v. t. Devenir gourmand, friand.

Agroumandi, agourmandit (l.), agroumandido, agourmandido, part. et 

adj. Affriandé, affriandée, alléché, alléchée. R. à, groumand.


Agroumandimen, s. m. Action d' affriander. R. agroumandi.


Agroumela, Agrumela (g.), Agroumilha (L.), Agroupela, Agrupela, Agroula (rh.), Agrumilha, Agremilha, Agroumoulha (a.), Agroubilha (d.), (cat. agromollar, it. agrumelare, aggrumolare, aghermigliare), v. a. Mettre en grumeaux, rapprocher, grouper, pelotonner, amonceler, agglomérer, v. amoutela, amoutassi, grumela. (chap. aglomerá; apilotoná, agrupá, ajuntá, etc.)

Agroumelle, agroumelles, agroumello, agroumelan, agroumelas, agroumellon. (chap. aglomerá; aglomero, aglomeres, aglomere, aglomerem o aglomeram, aglomeréu o aglomeráu, aglomeren.)

Agroumela de fièu, mettre du fil en peloton.

S' agroumela, v. r. S' engrumeler, s' accroître, se rassembler, v. acouquela; se pelotonner, s' accroupir, v. amoulouna; se recroqueviller, 

en parlant du fil, v. regremilha. 

Quand lou grand fred fai tout agrumela. 

J. Jasmin. 

On vèi lours esquinals, qu' on nou pot pagela,

Se goudilha, s' estorse e pèi s' agrumela.

Guitard.

Agroumela, agrumelat (g. l.), agroumelat, agroumelado, agrumelado, part. et adj. Engrumelé, engrumelée, pelotonné, pelotonnée, aggloméré, agglomérée; accroupi, accroupie.

Tau se presènton à la visto,

Agroumela pèr lòngui listo,

Li milo nivouloun de l' agrimoueno. 

Calendau.

R. à, groumèu, grumèu.


Agroumelaire, s. m. Moulin à gruau, v. grudadou. R. agroumela.


Agroumeli, Agrumeli, Agroumouli (rh.), Agremeli, Agremouli, Engroumeli, Engraumeli, Engroumouli, Engraumouli (l. G.), Acremouli (lim.), v. a. Mettre en grumeau, en peloton, v. agroumela, amouchouna.

Agroumelisse, agroumelisses, agroumelis, agroumelissèn, agroumelissès, agroumelisson.

S' agroumeli, v. r. Se pelotonner sous l' action du froid, se blottir, s' accroupir, v. amarrouca.

Aro nous agroumelissèn

Davans la caro d' un gendarmo.

Isclo d' or.

Agroumeli, agrumelit (l.), agroumelido, agrumelido, part. et adj. 

Grumelé, grumelée, pelotonné, pelotonnée; blotti, blottie, accroupi, accroupie.

D' agroumeli, d' agroubilhous (d.), étant accroupi.

Un pople agroumeli dedins la pourrituro.

A. Rous. 

N' ai lous membres agroumelits. 

P. Gaussen.

R. à, groumèu.


Agroumelimen, Agroumoulimen, s. m. Blottissement, v. acouvassamen. R. agroumeli.

Agroumi, v. agruma; agroumourié, v. agréu; agrouna, v. agrouma; agrouncha, v. acougouncha. 


Agrounome (esp. port. agrónomo, gr. *), s. m. t. sc. Agronome, v. terrassan.

Charmant ami, bon agrounome, 

Se sès lou paire di gros porc,

N' en sès pamens un galant-ome.

J. Reboul. 


Agrounoumi, Agrounoumic (l. g.), Agrounoumico, (cat. agronomich, esp. it. agronómico), adj. t. sc. Agronomique. R. agrounoumio.


Agrounoumio (cat. it. esp. agronomía, gr. *), s. f. t. sc. Agronomie, 

v. art de la terro, meinajarié. 


Agroupa, Groupa (esp. agrupar, it. aggruppare), v. a. Nouer, v. nousa; grouper, v. groupa; envelopper, v. arroupa, agouloupa.

Agroupo sas mans contro la muralho. 

A. Langlade.

Es brave quand la taulo agroupo

Uno amistouso e gaio troupo

T. Aubanel.

S' agroupa, v. r. Se nouer; s' envelopper dans son manteau; se grouper, se serrer. 

Es que lei calado

Soun tant mau taiado

Que se li agroupè. 

J. Huot.

Agroupa, agroupat (l.), agroupado, part. et adj. Enveloppé, enveloppée, groupé, groupée.

Dins l' aigo Avignoun se miraio, 

Agroupa souto lou palais.

M. Bourrelly.

R. à, group.


Agroupamen (it. aggruppamento) (cas. agrupamiento, agrupación; chap. agrupamén, agrupassió) s m. Action de nouer, groupement, 

v. assemblage (cas. ensamblaje). 

Lou felibrige es un agroupamen.

(chap. La Ascuma es un agrupamén de catalanistes en sede a Calaseit.)

X. de Ricard.

R. agroupa.

Agroupela, v. agroumela; agroupemouti, v. agroupi, agamouti.  


Agroupi (s'), s' Acroupi (l.), s' Acroupouna (for.), (rom. agropir, acropir), v r. S' accroupir, v. agrouva; sommeiller, v. peneca. 

Agroupisse, agroupisses, agroupis, agroupissèn, agroupissès, agroupisson. 

Agroupi, agroupido, acroupit (l. g.), acroupido, part. et adj. Accroupi, accroupie.

Agroupi dins lou mau coumo dins un lançòu.

Abbé Bayle.

R. à, groupo.


Agroupimen, Acroupissimen (l.), s. m. Accroupissement, v. agroumelimen. R. agroupi.

Agrouselié, agrousello, v. gróuselié, gróusello; agroussa, v. agrouvassa; agroutié, v. agrioutié; agroutouni, v. agréutouni.

Agrouva, Agroua (m.), (rom. acorbar, lat. curvare), v. a. Asseoir sur les talons, v. escagassa; pour couver, engendrer, v. groua.

S' agrouva, v. r. S' accroupir.

Agrouvo-te, accroupis-toi.

E près d' elo s' agrouvo

E sus elo se pènd.

A. Tavan.

Agrouva, agrouvat (l.), agrouvado, part. et adj. Accroupi, accroupie. 

Camina d' agrouva, marcher à croupetons.